Poluarea referat

Poluarea aerului poate de asemenea distruge regiunea superioară a atmosferei cunoscută sub numele de stratosferă . Producţia excesivă de compuşi ce conţin clor , cum sunt clorofluorocabonaţii (CFC- folosiţi in frigidere , aparate de aer condiţionat , fabricarea de produse polistirenice ) au subţiat stratul de ozon , creând o gaură deasupra Antarcticii care durează câteva săptămâni în fiecare an . Ca rezultat , expunerea la razele dăunătoare ale Soarelui distruge fauna terestră şi acvatică , ameninţând şi sănătatea umană în regiunile de la latitudini mari ale emisferelor nordică şi sudică .

B. Poluarea apei
Cererea de apă potabilă a crescut pe măsura creşterii populaţiei globului . Din 1940 pînă în 1990 , scăderile apelor în râuri , lacuri , iazuri şi alte surse s-au împătrit .Din apa consumată anual , 69% este folosită în agricultură , 23% in industrie şi 8% pentru consumul casnic .
Canalizarea , scurgerile industriale , chimicalele agricole ca îngrăşămintele şi pesticidele sunt principal cauză a poluării apei . În1995 , Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA a raportat că aaproximativ 37% din lacurile şi estuarele SUA şi 36% din râuri sunt prea poluate pentru a fi folosite la pescuit şi înot , în tot timpul sau în mare parte a anului . În ţările in curs de dezvoltare , peste 95% din apele din canalizări sunt deversate neepurate in râuri şi golfuri , creând un pericol major pentru sănătatea umană .
Scurgerile apei , o sursă neidentificată de poluare , duce ingrăşămintele chimice mai sus menţionate din culturile agricole în lacuri , curenţi şi râuri . Acestea reacţionează cu fosfaţii şi nitraţii din canalizări , grăbind dezvoltarea algelor , un tip de plantă acvatică . Apa devine suprasaturată cu alge moarte , care csad dramatic cantitatea de oxigen . Acest proces , numit eutroficare , poate cauza moartea peştilor şi altor forme de viaţă acvatică. Scurgerile agricole ar putea fi cauza apariţiei şi creşterii unei forme de alge toxice numită Pliesteria Piscicida , care a fost responsabilă de moartea unor mari cantităţi de peşte în apele din Golful Delaware până în Golful Mexic , în anii 1990 . Scurgerile , de asemene , duc pesticide toxice şi scurgeri urbne şi industriale în lacuri şi izvoare .
Eroziunea , uzarea suprafeţei solului de către vânt şi ploaie , contribuie de asemenea la poluarea apei . Pământul şi mâlul (un sediment fin ) spălat de pe versanţii cu alunecări , câmpuri arate sau zone de construcţie , pot astupa matca apelor şi omorî vegetaţia acvatică . Chiar şi cantităţi mici de mâl pot elimina anumite specii de peşte . De exemplu , cand alunecarile de teren distrug patura protectiva de plante de pe dealuri , apele pot duce pământul si mâlul în râuri , acoperind straturile de prundiş pe care somonii îl utilizează pentru a depune icre .
Crescătoriile marine de peşte sustinute de ecosistemele oceanelor sunt o sursă importantă de proteine , mai ales pentru locuitorii ţărilor în curs de dezvoltare ; aproximativ 950 milioane de oameni în lume consumă peşte ca o sursa primara de proteine . Cu toate acestea , poluarea in golfurile de coasta , estuare si mlastini ameninta bancurile de peste deja decimate prin pescuitul excesiv . In 1989 , 260 mii de barili de petrol au fost deversate din petrolierul esuat ”Exxon Valdez” in zona Prince William Sound in Alaska , o bogata regiune de pescuit oceanic . In 1992 au existat 8790 de deversari raportate in si in jurul apelor teritoriale ale SUA , implicand 5,7 milioane litri petrol .

C. Poluarea solului
Solul este un amestec de materiale vegetale , minerale si animale , ce se formeaza de-a lungul unui proces care poate dura mii de ani . Este esential pentru cresterea majoritatii plantelor si pentru productia agricola . Poluarea solului este o acumulare de compusi chimici toxici , saruri, agenti patogeni , (organisme cauzatoare de boli) sau materiale radioactive care pot afecta viata animala si vegetala .
Tratamentul solului i-a degradat serios sănătatea , cauzându-i poluarea şi eroziunea accentuată . Tratarea solului cu îngrăşăminte chimice , pesticide şi fungicide interferează cu procesele naturale care se petrec în sol , distrugând organisme utile ca bacteriile , ciupercile şi alte microorganisme . De exemplu , crescătorii de căpşuni tratează solul cu bromură de metil , pentru a distruge organismele care ar putea dăuna plantelor tinere , proces care elimină indiscriminant chiar şi microorganisme folositoare , sterilizând solul şi făcându-l dependent de fertilizatori pentru a susţine creşterea plantelor . Aceasta duce la folosirea masivă de fertilizatori şi creşte poluarea în scurgerile spre râuri .
Practicile improprii de irigare în zone cu înclinare slabă pot rezulta în acumularea de depozite de săruri care inhibă creşterea plantelor şi pot duce la pierderea recoltelor . În anul 2000 î.e.n. , vechile oraşe sumeriene din sudul văilor Tigrului şi Eufratului din Mesopotamia depindeau de agricultura intensivă . Spre 1500 î.e.n. , aceste oraşe au colapsat în mare parte , din cauza eşuării repetate a recoltelor cauzată de salinitatea ridicate a solului . Aceeaşi problemă , a poluării solului , există astăzi în Valea Indusului din Pakistan , Valea Nilului din Egipt , Imperial Valley din California .
Deşeurile solide sunt materiale solide nedorite , ca gunoiul , hârtia , plasticul şi alte materiale sintetice , metale , lemn . Miliarde de tone de asemenea deşeuri sunt aruncate anual ; SUA produce anual în jur de 200 milioane tone de gunoi urban . Oraşele din ţările dezvoltate produc cu mult mai multe deşeuri solide decât cele în curs de dezvoltare ; pe deasupra , deşeurile din ţările dezvoltate conţin un procent mai ridicat de material sintetic care ia un timp mai îndelungat de descompunere decât deşeurile biodegradabile de bază din ţările în curs de dezvoltare.

Jos POLUAREA :!: :idea: :arrow: :!: :idea:

super referat ... gg

da .... ai dreptate