AcasaSiteCalendarFAQServereMembriParteneriConectareInregistrare

Distribuiți | 
 

 PIATA FORTEI DE MUNCA

In jos 
AutorMesaj
Dida
CsL # Administrator
CsL # Administrator
avatar

Numarul mesajelor : 1886
Varsta : 24
Localizare : pE cSloVE
Ce jok jucati : coUNTer-sTRiKe
Reputatie : 1
Puncte : 7
Data de inscriere : 14/04/2008

MesajSubiect: PIATA FORTEI DE MUNCA   Joi Iun 05, 2008 11:15 pm

PIATA FORTEI DE MUNCA


Sistemul cibernetic al economiei reale se structureaza in 7 subsisteme :

- S1- subsistemul de productie,
- S2 – subsistemul raportului dintre cererea si oferta agregata de produse,
- S3 – subsistemul pietei fortei de munca,
- S4 – subsistemul preturilor , costuri si profitabilitatii,
- S5 – subsistemul pietei bunurilor si serviciilor.
- S6 – subsistemul pietei monetare
- S7 – subsistemul pietei de capital

Intre aceste subsisteme exista relatii si interdependente formate din fluxuri reale, constand din produse, forta de munca... Figura urmatoare arata principalele legaturi care se formeaza intre cele 7 subsisteme.


Liniile 16, 17, 18 si 19 definesc anumite variabile relevante pe piata fortei demunca. Se observa legatura facuta intre N* ( cantitatea totala de forta de munca disponibila ) si N1, N2 ( numarul total de muncitori din fiecare ocupatie, disponibili pentru angajare ).
Legatura dintre N * si N -N1-N2 pe de o parte si N -N1-N2 si N1N2 arata faptul ca cantitatea totala de munca inca nediferentiata ( oferta totala de munca ) este egala cu disponibilul total ( N).
In acesta categorie nu intra insa cantitatile de munca ce s-au diferentiat si reunit cu diferite piete ale muncii ( N1, N2...). La nivelul acestei piete se formeaza cererea – oferta de munca care pentru un anumit nivel al ratei salariului nominal trebuie sa fie cat mai aproape de echilibru. Echilibrul acestei piete presupune desigur o utilizare cat mai completa a acesteia, o rata a somajului cat mai aproape de NAIRU.
Mecanismul care face ca rata somajului sa se indrepte spre NAIRU e format din bucle feedback cu trei subsisteme. Intre aceste subsisteme se stabilesc conexiuni ce duc la cresterea sau scaderea numarului de someri in legatura directa cu cererea de munca. Oferta de munca trebuie vazuta a fi in afara mecanismului deoarece ea depinde de populatia apta de munca.

N-L = rata somajului
W = rata nominala a salariului.
Liniile 18 si 19 reprezinta cantitatile de munca inca neutilizata, disponibila pe fiecare piata de munca inca neutilizata, disponibila pe fiecare piata ( oferta de munca ) sunt date de diferentele N1-L1, N1-L2. Desigur ca cu cat aceste cantitati cresc cu atat mai mica e lipsa fortei de munca in cadrul pietei muncii. De mentionat faptul ca prezentarea corelatiei dezvoltare – populatie , ca raport cerere – oferta de munca, este, desigur reductionista, simplificatoare, deoarece marimea si dinamica populatiei sunt determinate nu doar economic, ci si biologic si demografic. Ca urmare, cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe ale cererii si ofertei de bunuri economice pe o alta piata, ci ca niste categorii specifice cu un continut care le este propriu. In acest sens se impun atentiei urmatoarele aspecte :

- pe termen scurt, cererea de munca e practic invariabila, deoarece dezvoltarea unor activitati existente si initierea altora noi, generatoare de locuri de munca, presupun o anumita perioada de timp,
- oferta de munca in ansamblul sau se formeaza in decursul unui timp indelungat in care creste si se instruieste fiecare generatie de oameni pana la varsta la care se poate angaja,
- posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa, oamenii nu se deplaseaza dintr-o localitate in alta si nu-si schimba cu usurinta munca, ci sunt atasati mediului economico – social cgiar daca nu exista intodeauna avantaje economice. De asemenea, oferta de munca depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psohologie, conditii de munca, aspecte care nu sunt neaparat de natura economica,
- oferta de forta de munca este eminamente perisabila si are caracter relativ rigid,
- cererea si oferta de munca nu sunt omogene ci se compun din segmente si grupuri neconcurentiale sau putin concurentiale, neputandu-se substitui reciproc decat in anumite limite sau deloc.


Liniile 20, 21 si 22 corespund fortelor care afecteaza ratele de formare a
disponibilului de forta de munca pe fiecare piata. Linia 20 ( legatura dintre N*-N1-N2 si N1N2 ) arata ca cu cat e mai mare volumul de munca neasociat inca unei piete, cu atat mai repede ea va putea fi asociata unei anumite ocupatii N1N2... Acest lucru se poate realiza, spre exemplu prin instruire. Daca notam cu W1, W2... rata salariilor oferite pe diferitele piete ale muncii 1, 2 atunci, liniile 21 si 22 ( W 1W2 si N1N2 pe de o parte si N1-L1, N2-L2, cu N1N2).
Cu cat e mai mare rata salariului si mai scazut somajul pe fiecare dintre pietele muncii, cu atat mai sigura va fi angajarea fortei de munca pe acea piata. Linia 21 exprima deci un efect integral pozitiv, in timp ce linia 22 exprima un efect negativ. Dar gradul de angajare pe oricare piata a muncii depinde nu doar de nivelul absorbit al salariilor si de nivelul absolut al somajului, ci si de rata relativa a salariilor si de oportunitatile de angajare pe diferite alte piete. Astfel , un salariu mare si un nivel scazut al somajului pe piata 1 poate atrage forta de munca de pe piata 2, deci poate reduce rata cu care N2 e angajata si creste rata cu care N1 e angajata.
Acest aspect e reprezentat asociind liniilor 21 si 22 cate o linie punctata care, dupa cum stim, arata ca efectul corespunzator liniei respective poate fi si invers. Salarii mari si somaj scazut atrag munca nediferentiata pe pietele fortei de munca ( fapt exprimat de linia 21 si linia punctata 22 ). Dar, deoarece salariile relative si oportunitatile de angajare sunt mai importante, un nivel scazut al ratei salariului sau un nivel ridicat al somajului pe o anumita piata a muncii poate creste rata cu care forta de munca e angajata pe o alta piata a muncii ( linia punctata 21 si linia intrerupta 22).
Linia 23 e deosebit de importanata. Aceasta ( Sa Sb si L1L2 ) arata faptul ca scala proceselor de productie Sa, Sb...poate fi extinsa numai daca pe piata exista un tip particular de munca cerut de procesele respective. Daca somajul e scazut pe o anumita piata a muncii , aceasta va reduce rata cu care firmele sunt capabile sa achizitioneze munca necesara extinderii proceselor lor particulare de productie, datorita dificultatilor de a gasi acel tip de munca.
Linia 23 introduce acelasi tip de restrictie asupra scalei proceselor de productie ca si linia 15 ( J1J2 si SaSb). In acest caz un nivel mai inalt a lui J1, J2...are un efect integral pozitiv asupra acelor procese care sunt intensive in raport cu inputurile X1, X2..., aceasta referindu-se insa la produsele intermediare, inclusiv capacitati de productie.
Gradul de tensiune pe diferitele piete ale muncii poate afecta marimea ratei salariului care e oferit pe aceste piete. Daca exista o mare lipsa de munca ( oferta de munca redusa ) , deci N1-L1, N2-L2,...au nivele scazute, puterea de negociere a muncitorilor care vor sa se angajeze pe aceste piete este mai mare si, in consecinta, vor fi mai mari ratele salariilor corespunzatoare W1,W2... Acest efect al somajului redus asupra vitezei de crestere a ratei salariilor e aratat prin linia 24. ( N1-L1,N2-L2 si W1W2).
Daca desmnam prin Un rata somajului natural ce corespunde utilizarii depline a fortei de munca, si prin U rata somajului efectiv, U si Un sunt exprimate in procente din populatia activa ( ce cuprinde salariatii si somerii). In acest sens avem situatiile:
- daca U=Un piata muncii e in echilibru si ea nu exercita nici o presiune asupra salariilor
nominale. Un reprezinta deci rata somajului pentru care nu exista variatie a salariilor. De aceea este desemnata, deseori, in terminologia anglo-saxona, prin NAIRU.
- daca U> Un exista o oferta excedentara de munca, iar concurenta dintre muncitori pentru a obtine locuri de munca exercita o presiune spre scaderea salariilor nominale.
- Daca U
Variatia procentuala a W e deci o functie descrescatoare de ecartul U-Un. Deci, cu cat somajul e mai ridicat in raport cu Un, cu atat salariile scad; cu cat somajul e mai redus in raport cu Un, cu atat salariile cresc, de unde rezulta ca W= Alfa ( U-Un) unde Alfa e negativ si poate fi interpretat ca un indicator de elasticitate sau de viteza de ajustare a salariilor fata de dezechilibrele dintre oferta si cererea de munca.
Daca salariile sunt perfect flexibile, Alfa = -. Relatia dintre variatia procentuala a salariilor nominale si rata somajului corespund curbei puse in evidenta de Philips

Liniile 25 ( W1W2 si Wl=W1L1+W2L2) si 26 ( L1L2si WL=W1L1+W2L2) determina salariul total pe economie ( costul total al fortei de munca ) . Salariul total W. L se obtine prin produsul dintre ratele salariului pe fiecare piata a muncii W1, W2...si nivelul de ocupare a fortei de munca tip L1, L2...
In cadrul subsistemului pietei fortei de munca pot fi puse in evidenta cateva bucle feedback ce determina comportamentului sau temporal. In cadrul sistemului cibernetic al economiei de piata aceasta variabila are un rol important. In cadrul fiecarui subsistem exista cate o astfel de variabila, sa o numim variabila de stare, a carei evolutie este determinata de anumite mecanisme de reglare care se formeaza in cadrul sistemului. De asemenea, fiecare subsistem contine anumite variabile si parametri de control, prin intermediul carora se pot exercita influente in buclele feedback ce se formeaza.
In cadrul subsistemului pietei fortei de munca exista aceste bucle feedback.



Bucla feedback din figura a exprima dependenta dintre scala proceselor de productie si disponibilul de muncitori de o alta ocupatie. Se observa ca bucla feedback e negativa. Se intampla acest lucru pentru ca cresterea scalei proceselor de productie ( S) detremina cresterea fortei de munca utilizate, deci a numarului de muncitori angajati ( L), ceea ce duce la reducerea numarului de muncitori disponibili ( N-L). Cresterea in continuare a scalei ( S) va fi , deci, limitata de acest numar de someri cu calificarile cerute de procesele de productie ce urmeaza a fi extinse.
Efectul de transmisie asociat acestei bucle se poate scrie astfel:
S   L   ( N-L)  S 
Bucla feedback din figura b este to negativa, ea corespunzand procesului prin care din forta de munca totala nediferentiata se formeaza diferitele tipuri de calificari. Aceasta bucla feedback, desi cu o structura foarte simpla, are un rol deosebit de insemnat in asigurarea echilibrului dintre cererea si oferta de munca pe diferitele piete ale fortei de munca ce se formeaza in economie.
Efectul de transmisie corespunzator buclei feedback de mai sus se scrie:
(N* - N)   N   ( N*-N) 
Ultima bucla feedback arata legatura existenta intre numarul de muncitori aflati in fiecare categorie (N) si rata salariului categoriei respective ( W). Cu cat numarul de muncitori calificati intr-o anumita meserie ( N) este mai mare cu atat numarul de someri (N-L) din acea categorie de muncitori poate fi mai mare. Dar acest lucru duce la reducerea ratei salariului (W) castigat de categoria respectiva de muncitori. Bucla feedback este tot negativa, iar efectul de transmisie al acesteia se poate scrie astfel:
N  ( N-L)  W  N
Cele 3 bucle feedback sunt interdependente prin
Aici se vede ca N* ( numarul total de muncitori) reprezinta variabila decizionala cu ajutorul careia putem influenta numarul de someri si, apoi celelalte variabile aflate pe conturul buclelor feedback din cadrul subsistemului pietei fortei de munca.
Numarul de someri ( N-L) are de asemenea un rol important in procesele din cadrul
buclelor feedback din subsistemul pietei fortei de munca . Acest numar este cel care permite ca raportul dintre cererea de munca si oferta de munca sa permita formarea salariului si a necesarului de muncitori cu calificarea necesara dezvoltarii acelor industrii care realizeaza produse si servicii cerute pe piata. O bucla feedback relevanta exista intre subsistemul pietei fortei de munca si subsistemul de productie. Functionarea acesteia asigura formarea echilibrului pe piata fortei de munca.


Influentele multiple care sunt, in acest mod, detectate pot fi acceptate sau nu de diferite teorii economice, pot sa aiba mai multa sau mai putina importanta in cadrul diferitelor conceptii existente, dar ele reprezinta, in mod cert, aspecte ale realitatii de care trebuie sa se tina cont atunci cand descriem sau vrem sa controlam acel aspect al realitatii afectate de influente. Modul in care sistemul economiei de piata va reactiona in functie de interctiunea simultana a tuturor acestor influente, rezultatul final fiind determinat de marimile relative si intarzierile in timp ale variabilelor care definesc influentele respective.
Cu ajutorul modelului cibernetic general al economiei de piata nu pot fi explicate a priori toate tipurile de comportament dinamic dintr-o economie. El trebuie completat atat cu relatii matematice si estimatii econometrice ale principalelor relatii si interdependente care se stabilesc intre variabilele endogene cat si cu ipoteze privind modul in care mecanismele feedback prezente in cadrul fiecarui subsistem in parte sau in grupuri de subsisteme reactioneaza la modificarea variabilelor exogene.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
CsL # Alex
CsL # Fost Administrator
CsL # Fost Administrator
avatar

Numarul mesajelor : 8080
Varsta : 24
Localizare : Otopeni
Joburi/Distractii : Plimbari si PC
Ce jok jucati : CS si FIFA
Reputatie : 0
Puncte : 0
Data de inscriere : 20/04/2008

MesajSubiect: Re: PIATA FORTEI DE MUNCA   Joi Iul 24, 2008 9:10 pm

sooper referat
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://www.cslove.forumgratuit.ro
Chucky
CsL # VIP
CsL # VIP
avatar

Numarul mesajelor : 514
Reputatie : 0
Puncte : 0
Data de inscriere : 24/07/2008

MesajSubiect: Re: PIATA FORTEI DE MUNCA   Vin Oct 10, 2008 8:42 pm

ai dreptate
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
CsL # Alex
CsL # Fost Administrator
CsL # Fost Administrator
avatar

Numarul mesajelor : 8080
Varsta : 24
Localizare : Otopeni
Joburi/Distractii : Plimbari si PC
Ce jok jucati : CS si FIFA
Reputatie : 0
Puncte : 0
Data de inscriere : 20/04/2008

MesajSubiect: Re: PIATA FORTEI DE MUNCA   Dum Oct 12, 2008 12:50 pm

stiu
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://www.cslove.forumgratuit.ro
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: PIATA FORTEI DE MUNCA   

Sus In jos
 
PIATA FORTEI DE MUNCA
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
CsLove.Tk :: Free Zone :: Referate Pt Scoala :: Diverse-
Mergi direct la: