CsLove.Tk
Doriti să reactionati la acest mesaj? Creati un cont în câteva clickuri sau conectati-vă pentru a continua.



 
AcasaSiteUltimele imaginiServereParteneriConectareÎnregistrare

 

 Istoria romanilor 2

In jos 
AutorMesaj
CsL # Alex
CsL # Fost Administrator
CsL # Fost Administrator
CsL # Alex


Numarul mesajelor : 8080
Varsta : 29
Localizare : Otopeni
Joburi/Distractii : Plimbari si PC
Ce jok jucati : CS si FIFA
Reputatie : 0
Puncte : 0
Data de inscriere : 20/04/2008

Istoria romanilor 2 Empty
MesajSubiect: Istoria romanilor 2   Istoria romanilor 2 Icon_minitime1Vin Iun 06, 2008 12:21 pm

HABITAT SI POPULAȚIE, STRUCTURI, EXISTENȚA COTIDIANĂ, IMIGRĂRI
- ȚĂRILE ROMÂNE ÎN PRIMII ANI Al SECOLULUI AL XIX-LEA.
- HABITATUL SI POPULAȚIA.
- CARACTERUL PREVALENT RURAL AL HABITATULUI.
- AȘEZĂRI CU CARACTER URBAN SI SEMIURBAN.
- STRUCTURA ETNICĂ A POPULAȚIEI.
- DATE PRIVIND STRUCTURA CONFESIONALĂ A LOCUITORILOR SPAȚIULUI,
CARPATO-OANUBIANO-PONTIC.
- STRUCTURA SOCIALĂ A POPULApEI ROMÂNEȘTI.
Țările
Române în primii ani ai secolului al XIX-lea. în primele decenii ale
secolului al XIX-lea, istoria oamenilor pământului de la Dunăre, Pont
și Carpați marchează, în dezvoltarea sa, o însemnată etapă a
habitatului uman, îndeosebi a celui urban. Acesta este, de altfel,
rezultatul principal al creșterii demografice din secolul al
XVII-lea-al XVIII-lea, al progresului economic și al mobilității
sociale, al cursului politic promovat de regimul austriac și de cel
otomano-fanariot, prin reformele administrative, fiscale, sociale,
culturale și religioase specifice „despotismului luminat". La începutul
secolului al XIX-lea însă, progresul general al societății românești
resimte și influențele negative ale unor factori externi. Ne gândim, în
primul rând, la invaziile repetate ale armatelor străine.
în iarna
1801/1802, trupele pașei de Vidin, Pasvan Oglu, pradă Oltenia. Craiova
este arsă, Mănaf Ibrahim, aghiotantul pașei amintite, distruge Tg. Jiu.
Panica provocată în rândurile populației locale este cvasigenerală.
însuși M/hai Șuțu, aflat la a treia domnie în Țara Românească, ultima
în anii 1801-1802, părăsește tronul. Ca urmare, timp de câteva luni,
domnul Moldovei, Alexandru Șuțu (1801-1802), îndeplinește și funcția de
caimacam pentru principatul de la sud de Milcov. în această perioadă,
numeroase familii de mari boieri, de la miazăzi de Carpați -
Brâncoveanu, Câmpineanu, Dudescu, Ghica, Obedeanu, Știrbei ș.a. -
trecuseră munții, refugiindu-se la Sibiu și Brașov. Din ultimul centru
urban menționat, reprezentanții lor se adresează lui Napoleon
Bonaparte, solicitând protecție „împotriva tâlhăriilor turcești".
Demersurile
ulterioare ale diplomaților francezi aduc numai o scurtă perioadă de
liniște,relativă,în Câmpia Dunării. Prin hatișeriful de la Gulhanei i
septembrie 1802), Poarta reconfirmă „privilegiile" cuprinse în
firmanele din 1774,

1783 și 1791- Este stabilit regimul
obligațiilor materiale ale „Valahiei" și Moldovei fată de Imperiul
Otoman, fiind exclusă orice altă cerere de bani din partea curții
suzerane. Totodată, este recunoscută autonomia celor două țări
carpato-dună-ne, imixtiunile otomane în treburile lor interne fiind, de
asemenea, interzise. Durata domniei este fixată la șapte ani. Anterior
expirării acestui termen, mazilirea domnilor este condiționată de
acordul comun al Rusiei și Porții. în acest context, nu mai surprinde
faptul că, imediat, noii domni de la Bucu¬rești - Constantin Ipsilanti
(1802-1806, 1807) - și lași - Alexandru Moruzi (1802-1806, 1807) -
adoptă o politică filo-rusă. Ei nemulțumesc, astfel, pe primul împărat
al francezilor, care îl convinge pe sultan să-i îndepărteze din scaun
(12 august 1806). Țarul Alexandru I (1801-1825) invocă încălcarea
hatișerifului sus-menționat și ordonă trupelor ruse să invadeze
Moldova, apoi Tara Românească.
Războiul ruso-otoman (1806-1812)
desfășurat pe teritoriul locuit de români, provoacă acestora mari
pierderi umane și materiale. Mai mult, deși la început anunțase că
acționează pentru apărarea religiei și drepturilor românilor, Curtea de
la Sankt-Petersburg pretinde, totuși, anexarea Principatelor invadate.
Presați de Napoleon I, care declanșează campania din Rusia, diplomații
lui Alexandru I încheie pace cu otomanii (București, 16 mai 1812)
mulțumindu-se numai cu încorporarea unei părți din Moldova. Este vorba
despre regiunea dintre Nistru și Prut (Basarabia), pământ românesc pe
care B.P. Hasdeu îl definește a fi „cu picioarele muiate în Marea
Neagră și cu fruntea umbrită de codrii Bucovinei".
Noul rapt
teritorial este urmat de schimbări demografice. Pe lângă mișcările
tradiționale ale populației autohtone, respectiv emigrări în zone mai
puțin expuse asupririi sociale și naționale, au loc imigrări repetate,
colonizări inițiate de către autoritățile de ocupație. Alogenii și cele
câteva sute de așezări întemeiate de aceștia nu pot schimba însă
ponderea evidentă a românilor în ansamblul locuitorilor spațiului
carpato-danubiano-pontic. Băștinașii își păstrează obiceiurile,
continuitatea caracterizându-le întreaga lor existență cotidiană. Este
rezultatul firesc al adaptării la complexitatea condițiilor de viață
oferite de teritoriul locuit (habitatul). în consecință, se impune să
cunoaștem structurile acestui habitat și pe cele ale populației.
n- -• * ; Pentru primele două decenii ale secolului
al
XIX-lea există mai multe izvoare de demografie istorică: inventare
(catagrafii) eparhiale, recensăminte (conscripții) fiscale, schițe
statistice ș.a. Multe dintre acestea însă au un caracter regional și se
referă, adesea, numai •a familiile contribuabile. Datele conținute
sunt, așadar, incomplete. Totuși, Pe temeiul lor, putem cunoaște cu
aproximație structura etnică, confesională Și socială a locuitorilor,
repartizarea acestora pe orașe, târguri, sate. Cu rezervele de rigoare
trebuie privit și următorul tablou sinoptic privind Șezările rurale,
semiurbane și urbane din- spațiul carpato-danubia¬no-pontic, până la
1821:
»
11

ENTITATEA * ISTORIC6-GEOGBAF(CA > STRUCTURA HABITATULUI

TOTAL AȘEZĂRI din care.


târguri și orașe _, așezări rurale s

număr % număr %
*
BANAT BASARABIA BUCOVINA CRIȘANA DOBROGEA MARAMUREȘ MOLDOVA
TRANSILVANIA ȚARA ROMÂNEASCĂ 729 707 316 460 453 403 1455 2 182 2 779
56 22
7 5 7 24 * 25 63 34 7,68 3,11 2,21 1,09 4,55 5,95 1,72 2,89
1,22 673 685 309 455 446 379 1,430 2119 2 745 92,32 96,89 97,79 98,91
98,45 94,05 98,28 97,11 98,78
TOTAL GENERAL 9 484 243 2,56 9 241 97,44
,: Din cele aproape 9 500 așezări
atestate
documentar în perioada care ne interesează, peste 97% reprezintă sate.
Acest procent denotă caracterul prevalent rural al habitatului din
spațiul carpato-danubiano-pontic. O asemenea trăsătură se explică prin
făptui că economia însăși are un pronunțat caracter agrar.
Procentul
așezărilor rurale diferă însă de la o entitate istorico-geografică la
alta. Astfel, media pe întreg spațiul amintit este depășită de
procentul înregistrat în cele cinci cercuri administrative din
comitatul Bihor, cele două sangeacuri dobrogene (Silistra și Tulcea),
în cele 17 județe din Muntenia, unde numărul așezărilor rurale firește
între anii 1815-1821, în cele 16 ținuturi din Moldova •dintre Prut și
Carpați și în Bucovina. Spre 1826, numărul așezărilor rurale scade în
Transilvania.
Datele aceluiași tablou sinoptic
confirmă și
creșterea diferențiată a numărului târgurilor. Procentele cele mai
semnificative sunt, în această privință, cele din Banat și Maramureș.
Diferențieri există însă chiar între subdiviziunile administrative ale
acestor două entități istorico-geografice.
Astfel, în comitatul Arad
documentele confirmă existența unui singur „oraș liber regesc", dar și
un număr de târguri mai mare cu zece, decât cel al așezărilor cu
caracter semiurban din comitatele Timiș și Torontal, luate la un loc,
unde sunt atestate trei orașe. De asemenea, în comitatul Șătmar,
integrat Maramureșului încă din timpul Drăgoșeștilor, există - la
începutul secolului al XIX-lea „două orașe libere regești" și un „oraș
liber minier". în schimb, comitatul care poartă numele amintitei
entități istorico-geografice nordice, Maramureș, are numai „cinci
orașe-târguri".
în comitatul Alba de Jos sunt atestate patru orașe
și zece târguri, dar în comitatur Alba de Sus lipsesc asemenea
structuri ale habitatului. Numai târguri, fără orașe, figurează în
izvoare demografice referitoare la comitatele Caraș< Chioar, Crasna,
Hunedoara și Zarand, la scaunul Arieș, în județul Ialomița ori la
cazatele Ostrovși Mangalia-. în Basarabia, un izvor cartografic din
1817 confirm3 existența a 17 târguri și 5 cetăți.

Numărul cșl
mai mare de orașe (11, dintre care șise „regești și cinci
orașe-municipii)- se înregistrează, pe „Pământul Crăiesc" respectiv
scaunele jOrăștie, Sebeș, Miercurea Sibiu, Nocrich, Mediaș, Cincu,
Sighișoara, Rupea, districtele Brașov și Bistrița. împreună cu
târgurile, centrele urbane reprezintă, în zona respectivă, puțin peste
8% din numărul total al așezărilor (276, din care 253 "sate). Procente
peste media continentală, de la acea dată, întâlnim însă numai în
districtul Brașov (16,66%) și în scaunul Mediaș (25,9%).
Se constată
că numărul târgurilor este mai mare decât cel al orașelor. Ambele
tipuri de habitat sunt depășite numeric, copleșite chiar, de habitatul
rural. Gradul redus de urbanizare, ca fenomen demografic petrecut pe
aceste meleaguri - anterior anului 1821 - permite desprinderea clară a
funcțiilor orașului. Fără îndoială, acesta reflectă dezvoltarea
meșteșugurilor și co¬merțului. Există, totodată, elemente care denotă o
intensă activitate agricolă, îndeosebi horticolă (floricolă,
legumicolă, pomicolă) și viticolă, precum și una pastorală.
Printre vii și „frumoase grădini", admirate de un conte francez în toate
'orașele străbătute, de la Timișoara și până la București, adăposturi pentru vite,
pentru oi, au în preajmă ateliere metalurgice, manufacturi de postav, hârtie,
sticlă, salpetru, potasă,- piele, bere, var, ceară etc; sedii ale breslelor și
companiilor comerciale sunt situate în preajma piețelor centrale, printre edificii
ecleziastice sau laice, de tradiție medievală ori baroc, și case țărănești (una
chiar în centrul capitalei Țării Românești, lângă Mănăstirea Sf. Sava). La lași, din
cele șase mii de case, despre care scrie un călător străin, numai trei sute sunt
construite din piatră; printre ele, numai treî băi publice.
Pe
măsură ce va fi promovată o viață intelectuală tot mai bogată și o
estetică arhitecturală proprie, se va ajunge la o structurare valorică
a spațiului urban. Deocamdată, orașele - și unele târguri - dobândesc
numai un statut administrativ (reședințe de cazale, comitate,
districte, județe, sangeacuri, scaune, ținuturi ș.a.m.d.). Din punct de
vedere juridic, unele orașe și târguri au statut de așezări libere;
altele, cum vom vedea, luptă însă pentru emancipare de sub stăpânirea
marilor proprietari funciari. De asemenea.orașele și târgurile se
deosebesc între ele și prin numărul de locuitori. Majoritatea lor
covârșitoare, inclusiv Cernăuți (5 743 locuitori în 1810), Satu Mare (8
370) și Timișoara (8 480), au sub zece mii de locuitori (cifră tipică
pentru Europa Apuseană). Peste această cifră, între 10.000 și 20.000 de
locuitori au orașele Cluj (circa 13.000), Sibiu și Brașov (ultimul
depășind 18.000 de locuitori, la 1820). O populație mai mare de 20.000
de locuitori avea orașul lași, în timp ce orașul București depășise
deja 30.000 de locuitori.
Creșterea numărului locuitorilor orașelor
redă mai convingător procesul de urbanizare. Față de procentul
așezărilor neagricole din Moldova (1,72%), unaoară, indicele
concentrării populației în orașele și târgurile Principatului respectiv
este superior (9,11% în 1803).'
„ . Există statistici care redau numărul
siht-
ri' r conform structurii etnice a locuitorilor, lată, spre exemplu, o
asemenea ! statistică pentru Banat, la cumpăna dintre veacurile al
XVIII-lea și e
13

m—
Așezările după structurile etnice Românești Româno-sârbești Sârbești Sârbo-germane Româno-sârbo-germane
Procentul din totalul așezărilor bănățene 73,35% 3,56% 19,91% 1,31% 1,87%
Din cele arătate rezultă că, în Banat, circa 3/4 din localități cuprindeau populație românească.
Semnificativă
este, în aceeași ordine de idei, și structura gospodăriilor din
Basarabia, în anul 1817, potrivit căreia, din totalul de 96 528
gospodării basarabene, luate în calcul, cele românești reprezentau,
așadar, peste 94%.

Gospodăriile după structura etnică a membrilor lor „Moldovenești" (românești) Evreiești Grecești Armenești Bulgărești Și găgăuze
Numărul 91.048 3.826 640 530 482

reținem că, anterior, în Bucovina existau următoarele procente privind
numărul familiilor după structura lor etnică: familii de români -
77,3%; ruteni și alți ucrainieni, din Imperiul Habsburgic-15,8%;
evrei-3,7%; țigani-2%; armeni - 0,4%; alte naționalități - 0,8%.
în
cele 16 ținuturi din Moldova sunt atestați, în 1820, aproximativ 700
000 de locuitori români. Pentru anul următor, populația din Țara
Românească este estimată la aproape 1 800 000 de locuitori.
Pentru
Dobrogea, datele sunt incomplete. Cele referitoare la români, de
exemplu, provin numai din câteva cazale (Tulcea, Isaccea, Macin,
Babadag, Hârșova și Mangalia), unde sunt atestați în număr de aproape
18 000. Alături de români trăiesc turco-tătari (în număr aproximativ
egal cu cel al românilor), bulgari, cazaci și greci (câteva mii fiecare
grup etnic), țigani, evrei, și armeni (între 800 și 400 de suflete,
fiecare). Să reținem însă faptul că, în Dobrogea, datorită păstoritului
transhumant, locuiesc anual între 2 900 și 5 000 de mocani, veniți cu
oile din Moldova, Transilvania și Țara Românească.
împreună cu
locuitorii de același neam din Banat, românii din Transilvania, Crișana
și Maramureș, totalizează, la începutul secolului al XIX-lea, peste 2
200 000 de locuitori. Astfel, ponderea românilor, în ansamblul
populației spațiului carpato-danubiano-pontic, este următoarea:

TERITORIILE TOTAL LOCUITORI DIN CARE ROMÂNI
Moldova
și Țara Românească Banat, Transilvania, Crișana și Maramureș Bucovina,
Basarabia și Dobrogea 2.695.130 2.807.075 759.955 2.575.020
2.202.542"
639.438 .
TOTAL GENERAL 6.262.160 5.417.000
Cifră atestată în perioada istorică imediat următoare.
14
Sus In jos
http://www.cslove.forumgratuit.ro
 
Istoria romanilor 2
Sus 
Pagina 1 din 1
 Subiecte similare
-
» Istoria romanilor 3
» Istoria romanilor 1
» CHICAGO-istoria orasului
» Preview referat "Viata cotidiana a romanilor in antichitate - repere"

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
CsLove.Tk :: Free Zone :: Referate Pt Scoala :: Istorie-
Mergi direct la: