Reteaua de prognoza din romania

Inceputul lucrarilor de prognoza si avertizarea
tratamentelor pe baze stiintifice în România îl marcheaza primele
statii de avertizare organizate împotriva manei la vita de vie de catre
Traian Savulescu, începînd din anul 1927. In lucrarile sale Traian
Savulescu s-a inspirat din activitatea primelor statii de avertizare
din Franta orŹganizate de Cazeau, Cazalet, Capus si Ravaz, precum si
din lucrarile lui Muller din Germania, care dezvolta primul criteriul
biologic, recomandand tratamente împotriva manei vitei de vie dupa
curba de incubatie a ciupercii Plasmopara viticola Beri. et De Toni.

Mana
cartofului produsa de ciuperca Phytophthora infestans (Mont) De Bary a
constituit, de asemenea, un obiect la care avertizarea combaterii s-a
axat de multa vreme pe criteriile utilizate si în prezent în lucrarile
statiilor de prognoza si avertizare.

Bazat pe rezultatele
primelor statii de avertizarea tratamentelor împotriva manei de la
Petresti si Pietroasele, Traian Savulescu organizeaza noi statii la
Odobesti, Dragasani si în alte podgorii de la care generalizeaza datele
în lucrarea sa monografica �Mana vitei de vie" aparuta în anul 1940, în
care dezvolta larg aspectele de prognoza si avertizare. Pentru prima
data în tara noastra apare un grafic de averŹtizare în care sunt luate
în considerare criteriile biologic, fenologic si ecoŹlogic (fig. 21).

In
anii 1932-1940, Juncu a înfiintat si a condus la Scoala de viticultura
Minis (jud. Arad) o statie centrala de avertizare a manei vitei de vie,
care a functionat pe baza datelor furnizate de 9 statii de avertiŹzare.

Lucrarile
de prognoza si avertizare se extind mult dupa anii 1948-1950 cand se
trece la agricultura socialista, în care rationalizarea combaŹterii
devine un imperativ de ordin economic si social. Astfel, în anul 1957
numai pentru mana vitei de vie existau mai mult de 40 statii de
avertizare, distribuite în aproape toate podgoriile tarii. în acelasi
timp se extind lucrarile de prognoza si avertizare la fainarea vitei de
vie si ia daunatorii pomilor si vitei de vie.

In aceasta
perioada, Alice Savulescu, cu un numar important de colaboratori de la
statiunile pomicole, dezvolta cercetari privind fondarea unei
metodologii de lucru pentru avertizarea tratamentelor împotriva unor
ciuperci din clasa Ascomycetes, avînd ca test de baza ciuperca
Endostigme inaequalis (C k e.) Syd. care produce patarea frunzelor si
rapanul merelor.

Din anul 1957, prin înfiintarea Institutului de
Cercetari Horti-Viticole Rafaila si Savescu fac cercetari de amploare,
primul în domeŹniul fitopatologiei si al doilea în cel al entomologiei,
angrenand cercetaŹtorii de profil de la toate statiunile experimentale
din sectorul horti-viticol.

In aceasta perioada, în cadrul
Institutului se elaboreaza, an de an, metodici de prognoza si
avertizare, care sunt introduse ca îndreptar de lucru în reteaua
operativa.

Paralel sunt abordate si lucrari de prognoza la
cartof, sfecla de zahar, la cereale si plante industriale, atît la boli
cat si la daunatori.
Din anul 1960, în cadrul Ministerului
Agriculturii se înfiinteaza un sector de �Evidenta, Dinamica,
Avertizare" (E.D.A.) care si-a desfaŹsurat activitatea pe langa
Laboratorul Central de Carantina Fitosanitara. La acea data reteaua
operativa se compunea din 9 statii de prognoza si avertizare, pentru
boli si daunatori din pomicultura si viticultura, precum si 50 de
statii si 130 puncte de sprijin, pentru avertizarea trata, mentelor
împotriva manei la vita de vie.

In anul 1963, reteaua de
prognoza si avertizare se organizeaza pe întreg teritoriul tarii si la
toate felurile de culturi, fiind compusa din 16 centre regionale de
prognoza, 69 statii de avertizare pentru daunatori si boli si 101
puncte de sprijin, numarul unitatilor crescand pina în anul 1969 la 123
statii de avertizare si 173 puncte de sprijin.

Indrumarea
metodologica din aceasta perioada a revenit LaboraŹtorului de prognoza
si avertizare si Laboratorului de fitopatologie din cadrul Sectiei
centrale de protectia plantelor din I.C.C.A. (Institutul Central de
Cercetari Agricole), iar din anul 1967, Sectiei de prognoza si
combatere biologica din I.C.P.P. (Institutul de cercetari pentru
proŹtectia plantelor), prin Alice Savulescu si C. Rafaila. Aparitia
unor noi metodici de prognoza si avertizare ca urmare a aprofundarilor
cercetarilor, a atras dupa sine si înfiintarea de noi statii si puncte
de averŹtizare, fapt ce a determinat largirea continua a retelei,
precum si aparitia de noi sarcini si implicit a unui sector de
coordonare a activitatii, pe plan organizatoric si tehnic.

Astfel,
din anul 1967, acest sector organizat în cadrul Laboratorului central
de carantina fitosanitara, preia îndrumarea tehnico-organizatorica, se
reglementeaza prin ordine ministeriale atriŹbutiile, cercetarea avand
sarcini de elaborare de noi metodici, perfectioŹnarea metodicilor pe
baza datelor din retea, precum si sarcina de a efecŹtua permanent
control metodologic.


Nota: