Viata lui george cosbuc

Viata
� 20 septembrie 1866 - Se naste George
Cosbuc, in satul Hordou (azi George Cosbuc), in casa preotului
greco-catolic Sebastian Cosbuc. septembrie
� 1871 - urmeaza cursurile clasei I primare in satul Hordou.
� 1873 - Isi continua scoala primara, clasele a II-a si a III-a, la Telciu.
�
1876 - 1884 - Elev al Liceului romanesc din Nasaud; este gazduit de
invatatorul Teodor Rotari, in biblioteca acestuia gasind pentru lectura
operele scriitorilor romani si lucrari ale unor autor straini. In anii
liceului, Cosbuc desfasoara o bogata activitate literara in cadrul
Societatii de lectura a elevilor �Virtus Romana Rediviva�. In clasa a
VII-a, Cosbuc este ales vicepresedinte al societatii, iar din 1883
devine presedinte.
� 1884 - Publica in paginile revistei Musa someseana primele sale poezii.
� mai - isi sustine examenul de bacalaureat.
�
septembrie - Se inscrie la Facultatea de Filosofie si Litere din Cluj.
Devine tot mai interesat de folclor si fata de trecutul de lupta al
poporului nostru.
� decembrie - Publica la ziarul Tribuna din
Sibiu, mai intai sub pseudonimul C. Boscu, apoi cu numele adevarat,
versuri originale, basme versificate, traduceri.
� 1885 - 1886 -
Colaborare sustinuta la Tribuna si la Familia lui Iosif Vulcan. Se
retrage de la facultate, frecventand sporadic doar anumite cursuri
unviersitare. Continua colaborarea cu Tribuna, cateva dintre creatii
fiindu-i publicate sub forma de plachete in �Biblioteca poporala a
Tribunei�.
� 1886 - 1887 - Traduce intens poezii din autorii greci, cu intentia de a le publica intr-o antologie.
�
1887 - Colaboreaza la Tribuna, corespondeaza cu Slavici, care-l cheama
la Sibiu, unde de prin august incepe sa lucreze ca redactor. Experienta
de aici s-a dovedit foarte rodnica pentru viitoarea sa desavarsire
intelectuala.
� 1888 - Publica tot mai intens la Tribuna; isi orienteaza scrisul spre o specie literara in care a ramas neintrecut: idila.
�
1889 - Publica Nunta Zamfirei, una din capodoperele creatiei sale;
succes rasunator. Pleaca in toamna la Bucuresti, unde se va stabili
definitiv.
� 1890 - 1891 - Indeplineste un timp functia de
�desemnator ajutator� la serviciul arhitecturii, din cadrul
Ministerului Cultelor. Colaboreaza la diverse reviste si ziare (Amicul
Familiei, Constitutionalul). Publica in Convorbiri literare (1 aprilie
1890) poezia La oglinda. Elaboreaza cu mai multi profesori manualul de
scoala Carte romaneasca de cetire.
� 1891 - 1892 - Publica in
Tribuna poezii remarcabile. Devine redactor al revistei magazin Lumea
ilustrata (unde apar Fatma, Vestitorii primaverii, Noapte de vara,
Vara, Vantul).
� 1893 - Isi incepe colaborarea la revista Vieata,
de sub directia lui Vlahuta si V.A. Urechia. Apare Balade si idile, la
Editura Librariei �Socec� din Bucuresti, volum de debut. Evenimentul va
fi consemnat in revistele Convorbiri literare, Minerva, Tribuna,
Familia, Moftul roman.
� 1894 - 1895 - Apare revista Vatra, in
editura lui C. Stefea, sub redactia lui Slavici, Caragiale si Cosbuc.
In Vatra, Cosbuc incepe sa publice, la rubrica Vorba aluia, ghicitori
explicate. In paginile revistei apar si poeziile: Noi vrem pamant,
Mama, Lupta vietii, In opressores, Pasa Hassan, Doina.
� 1895 - Se casatoreste cu Elena, sora editorului C. Sfetea. Se naste, la Craiova, unicul fiu al poetului, Alexandru.
�
1896 - Publica volumul Fire de tort. Se tipareste, in traducerea lui
Cosbuc Eneida de Vergiliu. Traduce poema byroniana - Mazepa.
�
1897 - La 1 ianuarie apare la Bucuresti revista Foaie interesanta, a
carei conducere o va prelua G. Cosbuc de la 1 iunie, dupa disparitia
Vetrei. Colaboreaza la Tribuna poporului (Arad), Albina, Revista
ilustrata (Bucuresti). Colaboreaza la revista de literatura Povestea
vorbei. I se tipareste, la Caransebes, volumul Versuri si proza.
Traduce din Terentiu (comedia in cinci acte Parmeno). Publica la
Craiova Antologia sanscrita, care cuprinde fragmente din Rig-Veda,
Mahabharata, Ramayana. La Bucuresti apare, tot in traducerea sa,
Sacontala lui Calidasa. C. D. Gherea publica amplul studiu despre
Cosbuc: Poetul taranimii. Pentru traducerea Eneidei, Cosbuc primeste
Premiul Academiei �Nasturel Herescu�.
� 1899 - 1902 - Sustine
aparitia revistei Romania juna (Bucuresti). Apare revista Semanatorul
(Bucuresti), sub conducerea lui G. Cosbuc si Al. Vlahuta. In afara unor
poezii originale, Cosbuc publica aici primele traduceri din Odiseea.
Colaboreaza la Universul literar.
� 1902 - Tipareste volumul de
versuri Ziarul unui pierde vara. In colaborare cu Vlahuta, Cosbuc
publica la Bucuresti Carte de cetire pentru scolile secundare si
profesionale, partea I.
� 1904 - Publica volumul Cantece de
vitejie, elogiat de N. Iorga in Semanatorul (29 august). Tipareste
traducerea din Georgicele lui Vergiliu.
� 1906 - De la 1 ianuarie Cosbuc, I. Gorun si Ilarie Chendi editeaza revista artistica Viata literara si artistica.
�
1907 - Termina traducerea integrala a Divinei Comedii de Dante Aligheri
(publicata postum intre 1925 - 1932, sub ingrijirea lui Ramiro Ortiz).
Incepe colaborarea cu Viata Romaneasca.
� 1908 - Poetul se
reintoarce in Ardeal, spre locurile de nastere, intalnindu-se cu fostii
sai profesori si colegi. La Prislop il cunoaste pe Liviu Rebreanu.
�
1910 - 1914 - Apare, in traducerea poetului, drama Don Carlos de
Schiller. Publica in Tribuna (Arad) si Romanul, Flacara (Bucuresti);
tipareste o culegere de balade populare si din diferiti autori romani.
�
1915 - In august moare, in urma unui accident de automobil, fiul
poetului - Alexandru. �Pierderea aceasta in niste imprejurari atat de
naprasnice i-a zdrobit orice incredere in viata� - (L. Rebreanu).
� 1916 - Poetul este ales membru activ al Academiei Romane.
�
1917 - Continua lucrul la definitivarea traducerii Divinei Comedii si a
unui amplu si original comentariu despre capodopera lui Dante Aligheri.

� 1918 - In revista Scena apare Vulturul, ultima poezie pe care Cosbuc o publica in timpul vietii.
�
9 mai 1918 - Poetul inceteaza din viata, la Bucuresti; a fost
inmormantat la cimitirul Bellu. �Aceasta glorie a neamului nostru a
inchis ochii pe veci.� (G. Bogdan - Duica, 18 mai 1918).