Cultura si civilizatie

ARHITECTURA CIVILĂ A ROMEI ANTICE

Civilizaţia
şi cultura romană, cu asimilările vechilor civilizaţii mediteraneene,
ale experienţelor ingineriei etrusce în construcţii, tehnici şi
materiale, ca şi ale Asiei Mici şi ale tradiţiilor greceşti, au impus
lumii antice reperele evoluate ale unei civilizaţii unitare.
Roma a
lăsat moştenire posterităţii opere de artă de o valoare inestimabilă.
Monumentele numeroase, rămase din timpul civilizaţiei romane, arată
marea varietate de forme construcţiilor romane. Scara şi proporţiile
monumentale, impresionantele concepţii ale bazilicilor, ale termelor şi
monumentelor funerare, noua tehnică constructivă a arcurilor şi
bolţilor, construcţiile rezervoarelor, a podurilor, a apeductelor şi
viaductelor, a şoselelor, a arcurilor de triumf, fac di arhitectura
romană "o enciclopedie morfologică a arhitecturii". Construcţiile
romane ilustrează măreţia, grandoarea şi autoritatea republicii şi a
Imperiului, sentimentul de supremaţie al romanilor asupra lumii.
Arhitectura a oferit forme de manifestare particulare, impuse de
cerinţele vieţii publice şi de stat ale societăţii Romei antice.
Pieţele publice, bazilicile, amfiteatrele, templele, termele,
locuinţele particulare, magazinele, ofereau ansambluri incluse în
concepţia urbanismului roman, care trasa reţeaua străzilor şi a
arterelor de circulaţie, între zona centrală şi zidurile de incintă.
Forumul (forum romanum) era piaţa centrală care crea nucleul important
al oraşului, "inima" vieţii administrativ, politice, religioase şi
comerciale. De formă rectangulară, forumul era ansamblul urbanistic
care grupa instituţiile administrative, bazilicile, bibliotecile,
templele.
La Roma au fost construite numeroase forumuri, de către
împăraţii romani care le-au dat numele: Cezar, Augustus, Traian, Nerva,
Vespasian. Cel mai important dintre acestea este Forumul lui Traian,
construit la începutul sec. II. Compus din două pieţe cu arc de triumf,
cu statuia lui Traian, cu templul de cult al împăratului, cu bazilica
Ulpia şi Columna lui Traian, forumul lui Traian din Roma apare şi
astăzi ca cel mai impresionant dintre toate forumurile romane.
Forumuri au fost construite de romani pretutindeni unde armatele
victorioase au rămas şi au trăit ca forţă de ocupaţie, din vestul până
în estul continentului european, până în Asia Mică sau nordul Africii.
Aşa a fost construit şi Ulpia Traiană în Dacia. Dintre toate însă,
ansamblul forumurilor imperiale din Roma rămâne cel mai impresionant.
Bazilica în lumea romană era o construcţie care servea ca tribunal,
curte de justiţie sau bursă. Mari construcţii cu vaste săli de
reuniuni, având spaţiile interioare împărţite prin coloane şi
porticuri, bazilicile erau locul de întâlnire ţi tranzacţie a
bancherilor, negustorilor, oamenilor de afaceri. Una dintre cele mai
cunoscute bazilici di Roma, este bazilica lui Maxenţiu.
Senatul
roman, asamblat bazilicii, avea o scară monumentală care servea
accesului demnitarilor sosiţi la şedinţele şi întrunirile oficiale.
Bazilica Emiliană, care era curte de justiţie, sau Bazilica Giulia,
ridicată de Cezar, sunt reprezentative pentru clădirile elegante,
bogate în coloane şi sculpturi din marmură.
Amfiteatrul -
Colosseum-ul, inaugurat în anul 80 (în vremea lui Titus Flavius), este
numit şi amfiteatrul Flavian, după numele primului împărat al
Flavienilor (Vespasian), care a întreprins construirea edificiului.
Este considerat cel mai mare amfiteatru roman. Construit de prizioneri
evrei, cu o arenă imensă, avea subsolul ocupat de magazine, cuşti cu
animale sălbatice, cabine ale gladiatorilor. În arenă aveau loc luptele
oamenilor cu animale, dueluri între gladiatori, curse, etc. Cu o
capacitate de 50000 de oameni, clădirea putea fi totuşi evacuată în
zece minute. Colosseum-ul îmbină trei ordine arhitectonice clasice:
doric, ionic şi corintic.
Colosseum-ul simbolizează continuitatea
istorică a vieţii Romei în decursul secolelor. Se spunea, încă din sec.
VII, că "atâta vreme cât Colosseum-ul va trăi, Roma va trăi de
asemenea".
Termele erau complexe ansambluri arhitectonice, ample ca
suprafaţă, acoperind mai mult de 11ha, cu băi publice, băi termale,
piscine în aer liber, vestiare, săli şi spaţii rezervate sportului -
palestre, biblioteci, curţi interioare, locuri de plimbare, săli de
conferinţe. Celebre ca frumuseţe bogăţie şi eleganţă, termele erau
centrul existenţei citadine în care societatea romană îşi consuma
activitatea.
Statuile şi decoraţiile rafinate din marmură şi mozaic
împodobeau sălile şi coridoarele. Capacitatea celor mai spaţioase
ansambluri de terme atingeau între 1600 şi 3000 de persoane. Dacă cele
mai vechi şi luxoase sunt Termele lui Agripa ( 27-25 î de Cr.), cele
mai cunoscute la Roma sunt Termele lui Caracalla, construite în anul
212, Termele lui Diocleţian şi Termele lui Constantin.
Locuinţa
particulară - Pompei şi Herculanum, cele două localităţi acoperite de
lava Vezuviului în anul 79 d Cr., au început a fi sistematic
descoperite şi studiate, sub egida regelui Carol de Bourbon, la 1748.
Cele două oraşe sunt evidente complexe urbane care, prin eleganţa şi
bogăţia artistică, evidenţiază confortul locuitorilor privilegiaţi ai
societăţii romane. Vilele construite şi locuite de cetăţenii romani în
anii secolului al II-lea î.de Cr. Şi în mijlocul sec.I î.de Cr
impresionează prin spaţiile largi şi varietatea acestora, a curţilor
interioare şi încăperile elegante, decorate cu statui şi picturi
murale, a vastelor grădini şi deschideri, care oferă panorama
împrejurimilor. Casa Faunului, Casa poetului tragic, Casa micilor
amoraşi auriţi, Casa Venus, Villa Misterelor sunt printre vestitele şi
frumoasele locuinţe din Pompei. Arhitectura, pictura şi mozaicurile, de
un înalt rafinament, au făcut celebru Pompeiul.
Villa (vilae) ,
locuinţa caracteristică aristocraţiei romane şi a familiilor bogate,
poate fi studiată îndeosebi la Pompei, în caracterele particulare ale
camerelor grupate prin îmbinarea principiilor casei etrusce şi a celei
greceşti. Pentru locuitorii săraci, construcţiile specifice erau
blocuri cu multe etaje numite insulae.
Un exemplu cu totul
remarcabil ca eleganţă şi lux este Villa lui Hadrian, construită între
anii 125-134 d. Cr., la Tivoli, în apropierea Romei.

CONCLUZIE
Popor de cuceritori, dotat cu spirit militar şi cu orgoliul
autorităţii, romanii au avut în acelaşi timp şi sentimentul grandorii.
Cu respectul pentru normele organizate şi ale existenţei urbane, pentru
rigorile disciplinei şi igienei, romanii au lăsat lumii moderne un mod
superior de existenţă.