CsL # Alex CsL # Fost Administrator
Numarul mesajelor : 8080 Varsta : 29 Localizare : Otopeni Joburi/Distractii : Plimbari si PC Ce jok jucati : CS si FIFA Reputatie : 0 Puncte : 0 Data de inscriere : 20/04/2008
| Subiect: Incodeerea oulelor Vin Iun 06, 2008 11:50 pm | |
| Nenumarate legende românesti consemneaza aceasta ultima minune înfaptuita de Iisus, pe când se mai afla înca printre oameni. În câteva dintre aceste creatii folclorice, înregistrate de Simion Florea Marian si Artur Gorovei , se povesteste ca, în sâmbata Pastelui, Maica Domnului s-a dus cu un cos de oua sa-l dea dea soldatilor care pazeau trupul Fiului sau , pentru a-i îngadui sa-l ia.
Simbol primordial al cosmosului la indieni si chinezi , oul era principiu al creatiei , iar persii credeau ca din haos a aparut mai întâi oul , din el nascându-se apoi Soarele si Luna; din galbenus Soarele si din albus Luna. În antichitatea graca si latina , aceste convingeri sunt înca viabile, oul îndeplinind aceleasi functii cosmogonice; din el au aparut toate cele existente pe Pamânt ( la fel credeau si popoarele slave).
Mestesug si arta, \"scrierea\", \"pictarea\" sau \"încondeierea\" cu ceara firbinte a oualelor de Paste este o activitate extrem de veche a poporului nostru, care ne încânta si astazi prin realizarile sale de o inegalabila valoare. Ca si odinioara în majoritatea satelor din Bucovina, Botosani, Tara Vrancei, Prahova, Buzau, Muscel, Arges, Gorj, Dolj - si Mehedinti, dar si din Bistrita -Nasaud, Marginimea Sibiului, Întorsura Buzaului si zona Branului, femeile continua sa faureasca aceste \"bijuterii\" artistice pline de stralucire si rafinament estetic.
O grupare ornamentala aparte o reprezinta motivele inspirate din mediul ocupational al satenilor si stilizate prin intermediul unui desen sintetic. Uneltele din inventarul agropastoral sau cele casnice stârnesc interesul prin expresivitatea lor artistica pe ouale încondeiate în satele Munteniei, Moldovei si Transilvaniei. Fierul Plugului, Sapa, Hârletul, Grebla si Furca , Cârligul Ciobanului si Calea Ratacita sunt doar cateva dintre motivele ce vorbesc depre activitatile cotidiene ale agricultorilor si pastorilor români.Vârtelnitele si Furcile de Tors ne evoca lumea satului din perspectivaîndeletnicirilor casnice ale mamelor si bunicilor noastre | |
|