Preview referat "Avram Iancu si Andrei Muresanu"

S-a născut în Munţii Apuseni într-o familie de
moţi înstăriţi. Tatăl său, Alexandru Iancu, a fost pădurar, apoi jude
dominal. Având o situaţie materială bună, a urmat clasele elementare la
Poiana Vadului şi Abrud, gimnaziul inferior la Zlatna, iar gimnaziul
superior la Liceul Piarist din Cluj. Începând cu anul 1844 a urmat
Facultatea de Drept la Cluj. Din anul 1846 a devenit cancelarist la
Târgu Mureş. Îşi ia examenul de avocat în anul 1848.

În preajma
izbucnirii revoluţiei făcea parte dintre fruntaşii intelectualităţii
româneşti transilvănene, luptătoare pentru emancipare socială şi
naţională. A fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor
de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848 şi
conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi de mineri din Munţii
Apuseni, în rândurile cărora şi-a câştigat o mare popularitate.

Ridicarea
taranimii la lupta si dezbinarea fortelor revolutionare romane si
ungare au fost determinate de nepunerea in practica a legii care privea
iobagia, refuzul guvernului revoluţionar ungar de a acorda libertăţi
naţionale românilor şi votarea unirii Transilvaniei cu Ungaria la Dieta
din Cluj. Revolutia urmarea in genere rezolvarea problemei sociale şi a
celei naţionale. Avram Iancu a devenit conducătorul oştii ţărăneşti
antirevoluţionare. În fruntea acestei oşti şi în colaborare cu
autorităţile militare austriece a organizat apărarea în Munţii Apuseni
şi a respins numeroasele atacuri ale trupelor revoluţionare maghiare,
superioare ca număr şi ca armament, câştigându-şi renumele de "craiul munţilor".

Pe
4 mai 1849 a dat o nouă organizare civilă Munţilor Apuseni. În vara
anului 1849 a efectuat o şedere de 10 luni la Viena, unde a ţinut
legătura cu autorităţile imperiale austriece. Luptele din Munţii
Apuseni slăbiseră atât forţele revoluţionare ale maghiarilor cât şi pe
cele ale românilor. Armata ţaristă, chemată în ajutor de împăratul
Austriei, Franz Joseph, a înfrânt armata revoluţionară maghiară la
Sighişoara. Copleşite de armatele austriece şi de cele ruseşti, trădate
de unii generali, trupele revoluţionare maghiare au capitulat la Şiria
pe 13 august 1849.

În anul 1852 tânărul împărat Franz Joseph a
întreprins o vizită în Transilvania, agenda călătoriei fiind stabilită
de Felix Schwarzenberg, guvernatorul Marelui Principat al
Transilvaniei. La cererea lui Avram Iancu împăratul a modificat traseul
vizitei, a mers în Munţii Apuseni, a prânzit la Găina, a trecut prin
Vidra şi a înnoptat pe 21 iunie 1852 la Câmpeni. Avram Iancu s-a
prezentat seara târziu la cartierul împăratului, după ce acesta se
culcase, obosit de călătorie. Nemulţumit că nu este primit pe loc în
audienţă, Avram Iancu a iscat o altercaţie cu şeful de cabinet al
împăratului, motiv pentru care a fost dat afară de jandarmi.

Ulterior
a refuzat să primească decoraţia acordată de împărat pentru meritele
sale din timpul luptelor contra revoluţionarilor maghiari. Începând cu
anul 1852 şi-a pierdut minţile. S-a stins din viaţă la 10 septembrie
1872 la Baia de Criş, fiind îngropat la Ţebea, jud. Hunedoara, lângă
"Gorunul lui Horea".
Andrei Mureşanu (n. 16 noiembrie 1816 - d. 12
octombrie 1863) a fost un poet şi revoluţionar român din Transilvania.
S-a născut în Bistriţa, într-o familie de ţărani.

A studiat
filozofia şi teologia la Blaj, a fost profesor la Braşov începând cu
1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă
şi literatură". A fost printre conducătorii revoluţiei din 1848,
participând în delegaţia Braşovului la întrunirea de la Blaj din mai
1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Braşov pe melodia anonimă a
unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele)[1], a devenit imn
revoluţionar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza
românilor". Din 1990, el a devenit imnul României.